In ultima vreme am revenit la prima mea iubire, anume gestionarea stresului si a riscurilor la locul de munca. Parlamentul European a votat realizarea unei directive privind riscurile psihosociale, asadar reglementarile vor prinde din urma si legiuitorii si angajatorii romani, stricand multora cheful de trata angajatii incorect. Pana atunci, postez materiale mai vechi pe aceasta tema: o carte pe care am scris-o in 2006 si cateva manuale traduse de mine si de fostii mei colegi, in cadrul unui proiect Leonardo:
https://tedidora.webs.com/
Citesc un articol publicat de fonduri-structurale.ro, conform căruia, la 28 februarie 2021, rata de absorbție a fondurilor europene este de 52%, media UE fiind de 58%. Datele utilizate sunt cele furnizate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Plină de uimire, intru pe site-ul MIPE (https://mfe.gov.ro/stadiul-absorbtiei-fondurilor-ue/) și, ce sa vezi: la 28 februarie 2021, pe exercițiul financiar 2014-2020, rata de absorbție efectiva a României este de 42,13%!
De ce apare mereu o diferența între raportări și realitate? Deoarece în raportările oficiale se iau în calcul atât rambursările de la Comisia Europeana, cât și prefinantarile primite de la Comisie! Complet incorect! Suma corecta trebuie sa cuprindă doar rambursările, adică decontările efectiv aprobate către România. Așadar rata de absorbtie = sume rambursate.
Dragi autorități, ce ar fi sa nu mai amestecați merele cu perele? O faceți de mulți ani, indiferent de guvernul aflat la putere. Nici consultanții nu sunt ageamii, nici publicul larg nu poate fi dus cu zăhărelul. Comisia Europeana nici atât. Toată lumea știe ce înseamnă o prefinantare (un acont) și ce înseamnă o rambursare (plăți corecte, pentru care putem face dovada și pe care finanțatorul – în acest caz Comisia Europeana – ni le onorează, ni le decontează). Niciodată pe Terra acontul nu a însemnat decont. Oare de ce în România porcul zboară și rata guiță? Întreb și eu…
Agenda Europeană pentru Competențe este un plan pentru o perioada de cinci ani, realizat pentru a ajuta persoanele și organizațiile să dezvolte competente mai multe și mai variate, prin:
-
consolidarea competitivității durabile, asa cum este prevazut în Pactul Verde European
-
asigurarea echității sociale, punerea în practică a primului principiu al Pilonului european al drepturilor sociale: accesul la educație, formare și învățare continuă pentru toată lumea, oriunde în UE
-
construirea rezilientei pentru a reacționa la crize, pe baza lecțiilor învățate în timpul pandemiei COVID-19.
Comisia Europeana nu tratează problemele separat: dezvoltarea economiei are legătura strânsa cu nivelul educației și competentelor forței de munca, a lucrătorilor, patronilor și funcționarilor din serviciile publice.
În acest context, în perioada 3-5 februarie 2021, am luat parte la conferința on-line Către un nou contract socio-ecologic, organizata de către Confederația Europeana a Sindicatelor ETUC și de către Academia Sindicala Europeana. Ursula van der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat ca educația permanenta și calificarea și recalificarea sunt o prioritate în politicile Comisiei Europene, sunt absolut necesare, cu atât mai mult cu cât investiția în energia verde creează noi locuri de munca pentru cei care se recalifica. Așadar, guvernele trebuie sa investească în educație și formare profesională, pentru ca nimeni sa nu rămână „pe dinafara”.
Perfect pentru noi, însă… ce ne facem, fetelor? Exercițiul financiar 2014-2020 este în perioade de dezangajare și, la 31 decembrie 2020, Programul Operațional Capital Uman are o rata de absorbție efectiva de 33,61%, conform tabelului „Stadiul absorbției pentru programele finanțate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiții (FESI), Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) și al plăților efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) la data de 31 decembrie 2020” . Nu ca alte programe operaționale ar sta mai grozav… însă ceea ce nu au înțeles guvernanții noștri, în decursul anilor, este ca nu poți face investiții, nu poți realiza infrastructura, nu poți avea sănătate, cultura, turism, servicii publice, IMM-uri, FĂRĂ EDUCAȚIE! Pentru ca lucrurile au un început, o continuare și o finalitate. Iar începutul și continuarea înseamnă educație inițială și continua. Finalitatea înseamnă infrastructura, sănătate, cultura, turism, servicii publice, IMM-uri. Simplu ca lumina zile pentru toată lumea.
Acestea fiind clare, continui, reluând întrebarea: ce ne facem, fetelor? De foarte mulți ani România este pe primul loc la analfabetismul funcțional în Uniunea Europeana. Intre timp, cei care erau copii analfabeți funcțional acum 10 sau 20 de ani au ajuns funcționari sau doresc sa aibă afaceri. Adică sunt în posturi de conducere, la diferite niveluri. Trecând însă prin educație ca pestele prin apa, nu știu decât ca au nevoie de bani mulți, cu efort minim. Nici vorba sa înțeleagă ce înseamnă munca serioasa în domeniul lor, specializarea, responsabilitatea și ca acțiunile lor au consecințe pe termen lung asupra tuturor oamenilor care depind de ei.
Suntem într-o situație din ce în ce mai proasta, dar asta nu înseamnă ca nu putem să ne redresam. Numai ca acest lucru înseamnă (după cum spuneam și acum șapte ani, din păcate), un calendar asumat de lansare a TUTUROR LINIILOR DE FINANȚARE NECESARE, respectarea termenelor de către autorități, evaluări profesionale și într-un termen rezonabil ale cererilor de finanțare, implicarea evaluatorilor externi în procesul de evaluare pentru dinamizarea procesului, onorarea cererilor de în termenul legal, deblocarea contribuției României la fondurile europene pentru perioada 2014-2020 și perioada de dezangajare 2021-2023. Asta vrem sa vedem de la dumneavoastră, domnilor miniștrii Ghinea, Cseke, Năsui, Nazare și Cîțu!
Pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, ultimele date privind stadiul absorbţiei efective ale acestor fonduri de către România pentru exerciţiul financiar 2014-2020 sunt din 2 februarie 2018. La acea data, sumele rambursate de către Comisia Europeana României ajungeau la 10,07% din totalul sumei alocate pentru cei şapte ani. Pentru a beneficia de cele aproximativ 33 de miliarde de euro alocate României pentru 2014-2020, pe lângă faptul ca aplicanţii trebuie sa conceapă proiecte utile și conforme politicilor economice și sociale, naţionale și europene, pentru ca aceste proiecte sa poată fi puse în practica și finalizate, ele trebuie evaluate. De asemenea, este obligatorie și cofinanţarea proiectelor de către statul roman și de către beneficiari, în proporţie de 15%. Și aici ajungem la miezul problemei: cifrele de pana acum dovedesc ca statului roman i se pare exagerat de mare aceasta cofinanţare. Adică i se pare o afacere proasta sa dea 15 euro pentru a câştiga 85 de euro la un total de 100 și, în acest fel, sa realizeze drumuri, modernizarea infrastructurii, şcoli, spitale, instruire. Sau poate nu înţelegem noi despre ce este vorba, și aritmetica de clasa a doua funcţionează după alte reguli pentru guvernanţii noştri. După aceleaşi reguli care spun ca timpul este, de fapt, o iluzie. Și ca un proiect poate sta la evaluare și un an de zile. Timpul trece diferit pentru noi și diferit pentru guvernanţi. Un proiect care sta un an la evaluare poate însemna falimentul pentru organizaţia solicitanta.
Se pare însă ca tot noi suntem cei care nu înţelegem. Funcţionarii cu atribuţii în evaluarea și monitorizarea proiectelor sunt sufocaţi de sarcini. Aşadar, ministerele cu atribuţii în gestionarea fondurilor europene apelează la evaluatori externi – evaluatori de proiecte din mediul privat. Acest lucru s-a întâmplat și în exerciţiul 2007-2013 și a condus la dinamizarea procesului de evaluare și, automat, al procesului de contractare și de punere în practica a proiectelor. Ce face, aşadar, sus-numitul stat acum? Pai… apelează iar la evaluatori externi! Plata acestora se face din cadrul Programului Operaţional Asistenta Tehnica. Din totalul de 212 765 958 euro alocaţi pentru acest program, pana în prezent au fost cheltuiţi 20,96%. Deci, cel puţin teoretic, plata evaluatorilor externi nu ar trebui sa reprezinte o problemă. Sau poate este o problemă cofinanţarea de 15%?
Mai concret, printr-un acord cadru din august 2017, zece firme de consultanţă ar fi trebuit să presteze servicii de evaluare pentru Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capital Uman – POCU. La începutul lui 2018, firmele de evaluatori s-au înscris la procedura de achiziţie publică pentru atribuirea primului contract de evaluare de care AM POCU. Pe 25 mai 2018, AM POCU a anunţat firmele cu evaluatori că a evaluat intern, cu angajaţii săi, un rând de cereri de finanţare, motiv pentru care statul a renunţat la primele servicii de evaluare externă cu cele 10 firme și le-a anunţat că primul contract subsecvent se anulează. În condiţiile în care, în acest moment, procesul de evaluare a proiectelor este foarte lent.
Dar nici vorba ca acesta să fie finalul poveştii. Pe 31 mai 2018, hotnews.ro arata într-un articol ca Ministerul Cercetării şi Inovării organizează evaluarea pentru proiectele depuse în cadrul a doua apeluri și ca evaluatorii sunt invitaţi sa participe la sesiunea de evaluare tehnico-financiara în regim pro bono. Bunăvoinţa lor ar facilita deblocarea procesului de evaluare în 2018 si aplicanţii vor beneficia în cel mai scurt timp de rezultatele evaluării:
http://www.poc.research.gov.ro/ro/articol/4234/despre-oi-cercetare-comunicare-axa-1-poc-anunt-pentru-experti-evaluatori
Sa clarificam: pentru ca procesul de evaluare al proiectelor să fie deblocat, statul recunoaşte care are nevoie de evaluatori externi, deoarece proprii funcţionari – pe care ii plătim cu toţii din taxele noastre – nu sunt suficienţi, din varii motive. Rezumând, evaluatorii externi ar face bine sa lucreze gratis, pentru ca:
1. procesul de evaluare este complex
2. aceasta este buna practica internaţională
3. bunăvoinţa lor este cea care ar facilita deblocarea procesului de evaluare a proiectelor în 2018
4. rezultatele muncii evaluatorilor externi se vor vedea în cel mai scurt timp, spre deosebire de cele ale funcţionarilor de stat.
Sa le luam pe rând:
1. Chiar ca procesul de evaluare a proiectelor este complex. Este o meserie în sine.
2 – 4. Buna practica internaţională în domeniul evaluării este următoarea: conform documentului Comisiei Europene „Subiectul evaluării. Politica evaluării în Uniunea Europeana. Cooperare pentru dezvoltare”, „7.2.Bugetul evaluării: Finanţarea pentru evaluări poate proveni din surse diferite. Finanţarea pentru evaluarea proiectelor sau programelor este de obicei inclusa în bugetul general al proiectului sau al programului. […] Costul unei evaluări depinde de durata evaluării și este proporţional cu efortul depus. Acest lucru trebuie stabilit de la caz la caz.”
Nicăieri în practica internaţională evaluarea proiectelor nu se desfăşoară gratuit. Și, pana la practica internaţională, Codul Muncii din România stipulează, la articolul 159(4), ca „Nu poate deveni imposibil de executat obligaţia angajatorului de a plăti salariul, având în vedere că banii sunt bunuri de gen, iar genus nunquam perit”, adică genericul nu dispare niciodată. Sau poate ca Ministerul Cercetării şi Inovării ar fi dorit sa încheie contracte de voluntariat cu evaluatorii externi? De ce ar dori acest lucru, dacă astfel nu ar respecta nici legislaţia muncii, nici normele internaţionale de evaluare, nici faptul ca evaluarea reprezintă un proces, nici faptul ca ea trebuie prestata rapid? Deblocarea procesului de evaluare se poate realiza prin milostenia evaluatorilor externi? Nu printr-o alocarea coerenta anuala a fondurilor necesare cofinanţării? Și prin debirocratizare? Mingea este la dumneavoastră in teren, domnilor și doamnelor de la MFE și de la organismele intermediare! Nu din cauza noastră absorbţia fondurilor europene este dezastruoasa! Priviţi-vă în oglindă!
Pe data de 29.01.2018 am participat la conferinta organizata la sediul BNR, cu titlul Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România, în anul centenar?
In maxim o saptamana, toate prezentarile din cadrul conferintei vor fi disponibile pe site-ul
http://cursdeguvernare.ro . Acestea vor fi trimise si ministerelor implicate in gestinonarea fondurilor UE.
Conferinta a fost deschisa de dl. Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Acesta a declarat ca, desi situatia nu este cea dorita, este preferabila o crestere lenta, dar sustenabila si ca nu trebuie sa ne gandim strict la cresterea veniturilor, deoarece nu se poate sari peste etape. A prezentat cateva date, nu toate actualizate, multe din 2016. Recunoaste ca in Romania exista saracie cronica si nu exista infrastructura si afirma ca fondurile europene nu au contribuit la diminuarea saraciei si la realizarea infrastructurii. Pacat, deoarece el insusi si generatia lui si-au pus mari sperante in aderarea la UE, insa… Nu mentioneaza deloc implicarea pe care ar trebui sa o aiba autoritatile, insa afirma ca esentiale sunt investitiile private. In final, a intrebat auditoriul: de ce ne poticnim? Comentariu personal: ???
La obiect, a continuat doamna Corina Cretu, comisar european. Acum o suta de ani, statul roman si-a exprimat aderarea la principiile egalitatii si democratiei. Exact acest lucru trebuie realizat atat la nivel de tara, cat si la nivel UE. Cea mai importanta este solidaritatea in ceea ce priveste finantarile UE. Am pierdut foarte mult pentru ca nu am fost parte a UE de la fondarea acesteia si nu mai este timp de pierdut. Autoritatile trebuie sa faca ordine in instrumentele structurale si sa simplifice tot. Realizarea bugetului de tara trebuie sa porneasca de la necesitatile populatiei. Din PIB-ul celor 27 state membre, 1,1% ajunge la bugetul UE. Din aceasta suma se construiesc finantarile din fonduri nerambursabile. Desi pare mult, nu este suficient, baza trebuind sa fie largita. In acest sens, a fost lansata o consultare publica fondurile europene. Astfel, intre 10 ianuarie si 8 martie 2018, toti cetatenii UE pot accesa pagina
https://ec.europa.eu/info/consultations/public-consultation-eu-funds-area-cohesion_en
pentru a trimite propuneri privind Cadrul financiar multianual de dupa 2020, printr-un chestionar pe care il putem descarca, completa (in nume propriu sau in numele unei organizatii) si trimite.
Eu una am completat chestionarul si am trimis urmatoarea propunere: Realizarea unei prevederi legislative (includerea intr-o directiva UE), cu obligativitatea tuturor statelor membre de a o pune practica, cu urmatorul cuprins: Autorităţile nationale cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a aplica principiului bunei gestiuni financiare în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității. Principiul economiei prevede ca resursele utilizate de instituție pentru desfășurarea activităților sale să fie puse la dispoziție în timp util, în cantitatea și la calitatea adecvate și la cel mai bun preț. Principiul eficienței vizează cel mai bun raport între resursele utilizate și rezultatele obținute. Principiul eficacității vizează îndeplinirea obiectivelor specifice stabilite și obținerea rezultatelor scontate. Nerespectarea principiului bunei gestiuni financiare este considerata frauda.
Dna. comisar afirma ca, in ciuda unor voci, Europa are nevoie de mai multa coeziune, nu de mai putina. Capacitatea administrativa scazuta a autoritatilor romane impiedica dezvoltarea. Trebuie eliminate toate piedicile birocratice, suprareglementarile la nivel national si local. Dna. comisar promoveaqza simplificarea totala, un singur set de reguli pentru toate fondurile, concordanta intre fondurile structurale si FEADR. Autoritatile nationale sunt principalele responsabile atunci cand vine vorba de implementare. Implicarea lor in implementarea proiectelor (chiar si a proiectelor fazate) este mult prea lenta. Dna. comisar ne acorda tot sprijinul, dar autoritatile trebuie sa accelereze ritmul, pentru a evita dezangajarea unor fonduri. In paralel cu aprecierile pe care le transmite autoritatilor romane, le semnaleaza si pericolele care duc la dezangajare. Autortiatile trebuie sa inteleaga ca oamenii trebuie sa simta cu adevarat ca fondurile UE ii ajuta.
Dl. Dragos Dragusin, consultant, adreseaza urmatoarele intrebari dnei. Cretu:
-
daca exista masuri concrete privind eliminare celor 5000 de masuri birocratice pe care Romania le are lin plus fata de UE?
-
De ce POCU nu este integrat in POR?
Raspunsuri: 1. crede ca a inceput un proces de simplificare; 2. Nu este posibila integrarea, pentru ca cele doua programe operationale sunt finantat edin fonduri diferite.
Dl. Bostina Constantin adeseaza urmatoarea intrebare: de ce nu se gaseste o formula din partea CE, ca sa determine autoritatile romane sa functioneze mai bine? Raspuns: dansa a discutat de fiecare data cu guvernul in functie, insa CE nu se poate substitui guvernelor. Acestea iau hotarari diferite, de la tara la tara. De exemplu, in Franta si Germania, unde aportul fondurilor UE este palpabil, in gestionarea fondurilor UE se lucreaza direct cu regiunile. Pe actualul exercitiu financiar, si Romania are posibilitatea sa se dezvolte la nivel de judete; 39 de resedinte de judet au posibilitatea de a face propriile proiecte si de a cere direct fonduri pentru dezvoltarea in cadrul judetului.
Pe actualul exercitiu financiar, pana in prezent am absorbit doar 1 miliard de euro din fondurile puse noua la dispozitie.
Interventia doamnei comisar este urmata de prima masa rotunda din cadrul conferintei. La inceput, a luat cuvantul dl. Adrian Moraru – Institutul de Politici Publice. In ciuda obiectului de activitate, institutul nu are un dialog cu autoritatile. Dansul gaseste paradoxala salarizarea functionarilor care se ocupa de gestionarea fondurilor. In prezent, 75% din banii cheltuiti de Romania in materie de fonduri sunt din fonduri nationale, doar 25% sunt bani alocati fondurilor europene. Dar functionarii MFE au un regim special, cu salarii mult mai mari decat ale functionarilor care gestioneaza fondurile nationale. De ce? Polonezii au aceleasi reguli si pentru fondurile natinoale si pentru fondurile europene, nu merg pe doua sisteme distincte. Daca vedem ca autoritatile de management sunt atat de ineficiente, de ce nu desemnam consortii private in calitate de autoritati de management, ca in SUA? Angajatii acestor consortii sunt platiti in functie de eficienta. O alta problema este ca ANRMAP si MFE nu se pun de acord in ceea ce priveste regulile privind achizitiile publice… Oare MFE nu este la curent cu faptul ca Romania are o legislatie in domeniul achizitiilor publice, valabila pentru toata lumea? Un alt aspect este ca autoritatile nu inteleg ca au o contribuitie de aproximativ 15% in cofinantarea proiectelor din fonduri UE. Insa, din ziua 1 de implementare a unui proiect, aceleasi autoritati taxeaza munca si recupereaza de mai multe ori banii pe care ii investesc!
A urmat dl. Ionutu Simion – Pricewaterhousecoopers (PWC). Dumnealui prezinta cifre actualizate si demonteaza afirmatiile domnului Isarescu. Astfel, in exercitiul financiar anterior, pentru un euro trimis la bugetul UE, Romania a primit inapoi 3,5 euro. Cum am beneficiat cu adevarat de acesti bani este alta discutie. Pe exercitiul anterior, Romania are o rata de absorbtie de 90,4%, in timp ce media UE este de 94%. Si aici ne situam pe ultimul loc in UE. Iar acum, dupa patru ani finalizati din exercitiul 2014-2020, gradul absorbtiei este de 6,4%. PWC considera ca factorii care ingreuneaza obtinerea unei situatii mai bune sunt:
-
capacitatea administrativa redusa
-
lipsa investitiilor in infrastructura
-
neindeplinirea tuturor conditionalitatilor ex-ante
-
suntem pe ultimul loc in UE la digitalizare, in conditiile in care IT-ul romanesc contribuie cu peste 5% la PIB-ul national.
-
ar trebuie sa avem o banca de dezvoltare nationala, care sa sustina eforturile de finantare a proiectelor din fonduri UE
-
in achizitii, criteriul pretul cel mai scazut este un dezastru.
Dansul are o parere diferita fata de dl. Isarescu, afirmand ca nu este vorba doar de investitii din partea firmelor, ci si de investitii publice!
A continuat dna. Andreea Paul – INACO (Inițiativa pentru Competitivitate). Dansa vine cu date din 28 ianuarie 2018 si spune ca exista state cu rata de absorbtie de 100%, cum ar fi Grecia, Luxemburg si Danemarca. Noi am pierdut 3 miliarde de euro in exercitiul anterior, din cauza incompetentei autoritatilor. In prezent, suntem pe locul 19 in ceea ce priveste aceasta rata, defalcarea pe programe operationale fiind urmatoarea:
-
POCU – 0%. Acest procent ne da in urma cu 9 pozitii in topul mondial al competitivitatii. Astfel, suntem pe locul 6 in topul rusinii, adica pe locul 132 in lume din 137 tari analizate in materie de competitivitate.
-
POR – 0,37%, POCA – 3,74%, POC – 4,45%, POIM – 9,11%, POAT – 20,96%, PO Initiativa pentru IMM-uri – 83%.
Beneficiul net per locuitor din fonduri UE este de 1484 euro. Pentru 2020-2027, autoritatile romane trebuie sa pregateasca deja programele operationale. In mai 2018 se negociaza viitorul buget UE, pe baza rezultatelor fiecarei tari.
Dl. Radu Kubinschi de la Delloite afirma ca rata noastra de absorbtie din exercitiul anterior nu se datoreaza unor performante ale autoritatilor romane, ci a unor concesii facute de catre Comisia Europeana. Din pacate, aceeasi CE afirma ca programarea actuala a statului roman seamana cu o lista de cumparaturi. Programele nu aduc beneficii reale unor grupuri tinta, prin proiecte realizandu-se doar activitati si achizitii putin utile. Incepand cu exercitiul urmator, la nivel de tara, CE nu ne va mai rambursa in functie de cheltuieli, ci in functie de indeplinirea indicatorilor de tara. Tot incepand cu exercitiul urmator, CE nu mai vrea sa analizeze tone de documente, ci vor deconta in proportie de 50% pe baza de costuri simplificate.
Statele membre vor continua sa primeasca fonduri, dar va trebui sa le distribuie prin mecanisme financiare. Acestea ar trebui deja sa existe si sa fie testate. Insa in Romania ele nu exista, deci vom continua sa pierdem fonduri. O banca de dezvoltare la nivel national poate localiza, adapta, dezvolta aceste instrumente si poate furniza prefinantare, chiar si pentru marile proiecte. O tara care are o banca de dezvoltare functionala este Polonia. Un alt aspect este ca administratia publica trebuie sa fie stabila.
Dl. Ionut Ciurea de la asociatia Pro-Infrastructura a vorbit despre blocaje in absorbtia fondurilor in infrastructura rutiera. Doar pentru documentatia de mediu trebuie facute 700-800 pagini. Si este nevoie sa se termine cu termenele de raspuns ale autoritatilor de 30 de zile.
In cadrul celui de-al doilea panel, doamna Mirela Iovu a prezentat implicarea CEC Bank in cofinantare si consultanta in accesarea fondurilor UE. Pe exercitiul anterior, aportul CEC Bank la absorbtia fondurilor este de 12%. CEC Bank are 48 de birouri judetene care furnizeaza consiliere gratuita IMM-urilor pentru accesare fonduri UE si guvernamentale.
Dl. Catalin Surdeanu de la Camera de Comert a SUA se plange de Mysmis.
Daca mai era nevoie, dl. Marian Dobrila de la Acrafe ne aduce cu picioarele pe pamant. Probleme:
-
Întârzieri imense în toate etapele ciclului de programare și de proiect
-
Neindeplinirea condiționalităților ex-ante
-
MySMIS nici astăzi nu este funcțional complet
-
Lansarea sesiunilor de proiecte (nu sunt toate lansate încă: exemplu POR Axa 1 – Stimularea transferului tehnologic)
-
Evaluarea proiectelor
-
Răspunsuri la contestații
-
CONTRACTAREA proiectelor
-
Avizarea modificărilor la implementare
-
Fondurile structurale sunt mult întârziate față de cele agricole
-
Pre-contractarea și contractarea proiectelor a ajuns o etapă aberantă, în care timp de luni (chiar și peste un an) se cer zeci de clarificări succesive, iar contractele se resemneaza fizic cu lunile din pricina schimbărilor de miniștri
-
Evaluatorii și organismele de implementare adopta interpretările cele mai acoperitoare pentru ei, respingând proiecte sau impunând condiții care sufocă beneficiarii, fără legătură cu spiritul ghidului sau cu Realitatea
-
Avizarea modificărilor simple pe proiecte durează cu lunile.
-
Modificările politice au dus la deresponsabilizarea aparatului birocratic de operare.
-
Lipsa de consecvență în administrația centrala a dus deja la apariția taberelor NOI – cei care muncim pentru EI – cei care nu fac nimic și ne încurcă. NOI nu mai suntem responsabili.
-
Lipsa încrederii în rândul beneficiarilor și autorităților e la minimul istoric
-
acte aditionale in loc de notificari!
-
Sutem victimele propriilor frici
-
lectii invatate: zero!
Si dna. Laura Ciuhu de la UNPR este de parere ca functionarii organismele cu atributii in gestionarea fondurilor UE trebuie sa fie platiti conform rezultatelor. Nu au rezultate, nu sunt platiti.
Dl. Dan Hulea de la Societatea Ornitologica Romana propune informatizarea Trezoreriei. Dansul spune ca pe Mysmis ar trebui sa apara cu amanunte concrete stadiul procesarii cererilor din cadrul proiectelor: in ce stadiu de lucru la autoritati se afla cererea de prefinantare / rambursare / plata?
Dl. Anatol Oprea de la TDI Partners ne impartaseste faptul ca dumnealor sunt beneficiari de proiecte din POC. Evaluarea proiectelor: 1 an. Contractarea lor: 6 luni. Mysmis: dezastru. Reguli modificate in timpul jocului. Pentru prefinantare au trebuit sa vina cu scrisoare de garantare. Desi au experienta in implementarea proiectelor, datorita cerintelor aberante, le-a luat O LUNA de zile sa realizeze o cerere de rambursare.
Datele sunt suficiente? Va invit sa trimiteti propuneri pe:
https://ec.europa.eu/info/consultations/public-consultation-eu-funds-area-cohesion_en
Teodora Gheorghevici
Comentarii recente