De data aceasta reactia mea nu este rapida… dar a trebuit s-o las sa se coaca, inainte de a o pune pe hartie. Problemele de la AMPOSDRU au existat acum 5 ani de zile, au crescut de parca ar fi hranite cu drojdie si, din pacate, se pare ca vor mai persista o vreme, daca oamenii vor fi lasati sa faca tot ceea ce s-au obisnuit sa faca de ani de zile. Declaratiile doamnei Rosu cu ocazia demisiei din functia de director interimar AMPOSDRU ma duc cu gandul la o afirmatie a primului director al acestei institutii, doamna Iova. Intrebata de ce sunt atatea piedici in calea accesarii si derularii unui proiect cu finantare POSDRU de catre orice fel de institutie, in afara Ministerului Muncii si a celor din subordine, doamna Iova a replicat senina ca de fapt problema consta in faptul ca institutiile private nu au capatat experienta in derularea proiectelor pe fondurile de preaderare, in schimb cei de la Ministerul Muncii si institutiile subordonate au aceasta experienta. Este firesc, deci, ca pe listele cu proiectele aprobate in primii ani de POSDRU sa gasim tot felul de agentii… Iata cu gata gratie stimata doamna Iova reusea intr-o fraza sa-i faca tampiti pe majoritatea celor care au dorit sa acceseze fonduri pe POSDRU dar, in acelasi timp, lasa in aer raspunsul la intrebarea… DE CE, daca au castigat institutiile statului atat de multe proiecte pe POSDRU, datorita uluitoarei experiente si expertize pe care o au functionarii lor, repet, DE CE rata de absorbtie este atat de mica si sunt atat de multe probleme pe acest program operational? Au trecut anii si infectia a devenit de nesuportat. Ce parere aveti de faptul ca o persoana cu experienta in administrarea fondurilor structurale – ma refer la doamna Rosu- ajunge sa-si dea demisia de la conducerea AMPOSDRU si sa declare urmatoarele: „Vreau să clarific faptul că am colaborat cu o parte din angajaţii autorităţii de management, cărora vreau să le mulţumesc, din păcate prea puţini pentru a susţine activitatea POSDRU şi pentru a soluţiona problemele cu care ne confruntăm în această perioadă. Personal demotivat financiar cu calificări profesionale limitate, din păcate prea puţini dintre ei şi-au înţeles misiunea şi respectul pe care trebuie să-l poarte instituţiei”, scria doamna Roşu în e-mailul de plecare catre angajatii AM. Dansa enumera totodată şi o serie de deficienţe pe care nu le-a putut remedia în cele patru luni, printre care se numără „plăţile preferenţiale către beneficiari”, lipsa de respect şi tratament preferenţial aplicat beneficiarilor şi întârzieri în procesarea documentelor. „Mulţi (beneficiari – n.red.) au fost la audienţe, mulţi au trimis scrisori rămase fără răspuns, iar problemele nu le-au fost rezolvate din indolenţa unor angajaţi. Alte deficienţe au fost întârzierile în procesarea documentelor, aplicarea neunitară a legislaţiei, îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu, lipsa de respect faţă de OIR/OI (organismele intermediare – n.red.), cei cărora le mulţumesc pentru munca depusă, mai ales în implementarea recomandărilor Autorităţii de Audit din martie-aprilie 2012”, mai scria Carmen Roşu. Alte nereguli menţionate de fosta şefă a instituţiei au fost blocarea externalizării unor servicii, prin reclamaţii nefondate, întârzieri în furnizarea informaţiilor către conducere pentru a putea lua deciziile relevante în timp util, blocarea oricăror iniţiative de a îmbunătăţi procedurile. Este un lucru bun ca un oficial recunoaste cinstit si public aceste lucruri, pe care noi le comentam doar intre noi. Este insa trist ca functionari care ar dori sa faca treaba, indiferent daca au sau nu functie de conducere sau nu, sunt blocati de masa de incompetenti, carora o doamna Iova le ridica osanale. Iar noi ne izbim de aceste autoritati si preferam sa nu mai depunem si sa nu mai derulam proiecte, ca sa nu ne miscoram durata vietii, enervandu-ne ca ni se cer inutil tone de documente, ni se inventeaza proceduri greu de dus la bun sfarsit si care se transforma in bariere si ca prevederile si termenele contractelor de finantare trebuie respectate doar de beneficiari, nu si de AM. Ce solutii efective gasiti la aceste probleme, domnule ministru Orban? Eu as propune niste teste de evaluare ale functionarilor POSDRU, pe cunostinte si aptitudini legate de adevaratul management de proiect si nu legate de capacitatea de a invarti hartii. Iar rezultatele acestor teste sa le evaluam noi, nepriceputii in ale proiectelor din societatea civila. Si sa ramana functionari la autoritatile de management doar cei care trec aceste teste. In definitiv sunt functionari publici, platiti din banii nostri. Nu ar trebui sa fim subiectul bataii lor de joc, mai degraba ar trebui sa se faca folositori, nu sa ne puna piedici. Nu v-ar conveni tuturor aceasta solutie? Sau derulam si exercitiul 2014-2020 in stilul deja incetatenit? Ca o schimbare brusca in bine s-ar putea sa ne socheze pe toti si stresul face buba mare…
No Comments on “Disfunctionalitatile AMPOSDRU”
You can track this conversation through its atom feed.