… dar eu cateodata cred ca traiesc in zona crepusculara. Toata lumea se pricepe la fotbal, la politica si … la proiecturi! Vi s-a intamplat si dumneavoastra ca sa explicati beneficiarului anumite reguli si sa va treziti ca vorbiti singuri? Nu este de ajuns ca autoritatile de management ne chinuiesc cu reguli rigide. Dar deja parca suntem in plin teatru al absurdului cand, dupa ce trecem de furcile caudine ale evaluarii unui proiect si il castigam, ne trezim ca avem probleme tocmai cu… beneficiarul!
Incepand de la formarea echipei de proiect, in care au prioritate persoane carora beneficiarul le este dator, dar care nu au nicio legatura cu proiectul sau cu proiecte in general si terminand cu lipsa de comunicare si cu birocratia. Toate studiile, experienta, tactul, stiinta, imaginatia se inclina si cedeaza in fata atotputerniciei BUNULUI PLAC.
Stiu ca majoritatea beneficiarilor stiu ce ce vor si chiar isi iau in serios rolul de beneficiar. Insa mai sunt si dintre aceia care au senzatia ca un proiect este o sursa in plus de venit, fara nicio implicare sau responsabilitate din partea lor.
Din pacate am avut si experiente de acest gen, mai mult sau mai putin serioase:
- in unele cazuri era vorba doar de responsabili ai partenerilor care erau prea importanti ca sa raspunda la solicitarile unei necunoscute, ce pareau neimportante, pentru ca nu se pliau pe interesele lor de moment. Ca proiectul sa se finalizeze cu bine, ajungi pana la urma sa le acoperi munca, neputandu-i sa-i inlocuiesti, ca sa nu calci pe bombeu vreo persoana importanta;
- in unele cazuri era vorba de colegi de echipa care erau prezenti doar in ziua de salariu. Ca si in cazul precedent, ca proiectul sa se finalizeze cu bine, ajungi pana la urma sa le acoperi munca, neputandu-i sa-i inlocuiesti, ca sa nu calci pe bombeu vreo persoana importanta.
Asadar, munca in plus, dar nu ne plangem, ci multumim lui Dumnezeu ca avem unde munci.
Mai interesant devine insa totul atunci cand beneficiarul iti comanda un proiect apoi, la inceperea lui, se face nevazut cu saptamanile, astfel incat nu poti obtine semnaturi pe documente, in conditiile in care nici nu a imputernicit pe altcineva sa semneze in locul sau. Cand oamenii pe care ti i-a pus la dispozitie nu-si fac treaba. Cand e un adevarat haos in managementul financiar. Cand nu poti sa- dai oamenii afara ssi sa-ti aduci oamenii tai. Totul devine un cosmar. Ai de ales intre a continua, constient fiind ca totul se va termina rau oricum sau a-ti da demisia. Ceea ce s-a si intamplat.
Ati avut experiente asemanatoare? Cum le-ati facut fata? Astept cu multa curiozitate si interes comentariile dumneavoastra.
3 Comments on “Nu stiu altii cum sunt…”
You can track this conversation through its atom feed.
Mihaila Raul says:
Bun venit. Sa va asteptati la tot felul de comentatori cu limbaj suburban. E o moda in Romania. Respectul pentru opinia altuia cand este contrara este un lucru rar.
Sa vedeti experiente cand beneficiarul e o autoritate publica. Oameni platiti fara sa faca nimic, oameni bagati cu forta in proiect, etc. Ce ramane? Suportam si le facem treaba sau plecam. Asa ca problema sesizata de dvs. e generalizata. Rezolvarea e sa fii propriul sef si sa faci proiecte pentru tine. daca tu le implementezi ai interes sa faci selectie si echipa buna, pentru ca daca accepti pilele, atunci va trebui sa faci si munca lor.
Posted on 9 februarie 2012 la 11:51.
teodoragheorghevici says:
Multumesc mult, bine v-am gasit! Cred ca aveti dreptate. Trebuie sa devenim … autonomi! 🙂
Posted on 9 februarie 2012 la 12:06.
elena butucaru says:
buna ma bucur ca am intalnit o persoana care sper sa ma ajute.Ma chinui nici nu stiu de cati ani sa rezol o problema ce ma streseaza si acum devine obsedanta.Sunt de la tara din jud mures com rusii munti si imi doream sa fac un proiect cu fonduri europeni pentru meseriile traditionale,v-asi ruga sa-i dati niste sfaturi .La noi in comuna forta de munca exzista si eu m-am gandit ca am putea tese coase materie prima este lana la pret de mizerie dar sincera nu stiu de unde sa incep.Eu as putea sa fac multe produse si nu mi-au trebui bani ca sa le confectionez dar cum fac cu desfacerea.Am primit promisiuni de 3-4 ani dar am cumparat si cartea pentru proiecte europene abureala.Va rog poate imi dati un sfat sincer si concret .Cu multe multumiri si felicitari pentru articol Elena
Posted on 27 februarie 2012 la 5:22.